Importanta unui frate

Mereu mi-am dorit sa am doi copii, sa creasca impreuna si sa se aiba unul pe celalalt. Asta pentru ca si eu am o sora, la randul meu. Am fost doua la parinti si stiu ce inseamna sa cresti in compania altui omulet care e "in aceasi minte" cu tine.

Si pentru ca azi este ziua ei m-am gandit sa ii fac "un cadou" mai diferit, cateva ganduri care ma leaga de ea.

Diferenta de varsta intre noi este de 1 an si 3 luni si de aceea am fost foarte apropiate. Copilaria noastra a fost foarte frumoasa, pentru ca am trecut prin ea impreuna. Cand s-a intamplat sa fim departe, nu a vrut cadouri de Craciun, ci pe "Uzuca aia mica"(adica pe mine). Ne-am avut una pe alta si cand nu puteam iesi afara in fata blocului la joaca, noi ne jucam bine mersi in casa. Mici fiind ne-am certat pe jucarii ani la rand. Apoi, cand am mai crescut, ne-am certat pe haine. Dar facem si o echipa adevarata pe contraactac la handbal (eu centru, ea extrema).

Am copiat-o de multe ori, iar ea imi spunea sa nu ma mai iau dupa ea. Ceva ma tot determina sa o imit. Sa nu isi faca griji. Era pentru ca o admiram. Plagiatul e cel mai frumos compliment, nu? M-am inscris la handbal, pentru ca facea ea handbal, m-am dus la Liceul cu Program Sportiv pentru ca acolo s-a inscris ea cu un an inainte.

Am schimbat vestitii pantaloni sport si adidasii cu haine mai elegante pentru ca vazusem la ea paltoanele lungi si cizme cu toc. Paula m-a invatat sa merg pe tocuri si m-a imbracat prima dat cu o fusta in clasa a zecea. Tot ea era make-up stilistul familiei si cand ma duceam la cate un chef pot spune ca eram imaginea ei: vestimentatie, make-up, hair by Paula. Mi-am facut primele suvite blonde, ca mi-a spus ea ca e timpul sa imbunatatesc ceva la look-ul meu de liceanca. Si au iesit cele mai frumoase suvite pe care le-am avut vreodata. Ea mi le facuse.

Cand eram doar noi acasa, pana sa vina parintii de la servici ne imparteam treburile casnice. Tu pregatesti mancarea, eu o duc in sufragerie sa mancam in fata televizorului, eu spal vasele, tu stergi praful, etc.  Tot atunci ne povesteaam primii fiori de dragoste, ne prezentam una alteia pretendentii, ca apoi sa ne sfaturim. Cand imi era frig noaptea ma lipeam de ea si ma incalzeam imediat, iar daca nu aveam chef de somn  o tineam de povesti pana tarziu. Dimineata era mai simplu la trezire ca stiam ca urma sa plecam impreuna spre scoala avand orare asemanatoare.

A mai trecut timpul si a facut un copil. Si asa mi-a activat si mie instincutul de mama. Mi-a facut o placere reala sa fac naveta in fiecare weekend pana la Brasov (pe atunci lucram in Bucuresti) sa ii vad baietelul pe care si acum, cand am copilul meu, il iubesc din tot sufletul. Este Valentinul meu cel mic.

Alaturi de ea am invatat ce inseamna sa ai un frate. Cand facem scandal, luam bateie in mod egal, ne acuzam reciproc ca "Luiza a facut aia!" "Ba nu, Paula!", ne acopeream una pe alta, dar ne mai si dadeam de gol cand existau neintelegeri. Am invatat ca indiferent de cat de bune prietene iti sunt colegele de echipa, cel mai fain e sa iti fie si sora acolo.

E bine ca la minciuni ne potriveam, ce-i drept, cand am mai crescut. Odata, cand ne fugaream, am trecut cu mana prin geamul usii si  m-am taiat in vreo 4 locuri, asa ca am pregatit o poveste impreuna cum rar am auzit....sau cand in a 3-a zi de liceu m-am accidentat urat la un deget, m-a auzit tipand, desi era la ea in clasa. A zis "eu ies, ca asta e sora-mea... a patit ceva." Si am plecat impreuna la Spitalul de Copii  sa repare doctorii ce srticasem eu.

Nu am cuvinte sa spun cat ma bucura existenta ei. Dar am sa incerc sa le gasesc.

Ma bucur ca exista si ca astfel nu m-am simtit singura. Ca i-am impartasit fiecare bucurie intr-o clipa si ca a stiut cel mai bine cand nu mi-a fost bine. Pentru ca m-a ajutat sa iau decizii mai bune si m-a tras de maneca atunci cand greseam. Pentru ca imi este cea mai buna prietena. Pentru ca, dupa ce am nascut, si-a prelungit sederea in clinica (nascuse si ea cu 2 zile inaintea mea) ca sa stea mai mult langa mine. Sa ma ajute, ca ea e curajoasa dintre noi, iar eu fricoasa si aveam mare nevoie de ea. Azi a mai adaugat un an la calendarul vietii ei si desi a trecut atata timp eu tot pe roscata de 18 ani o vad.

Sora, iti doresc tot binele, sa iti indeplinesti visele si sa ai parte de tot ceea ce iti doresti. Sper sa ne bucuram si de acum de timpul petrecet impreuna, sa mergem in vacante cu tot cu piticii, sa sarbatorim Caciunul in noua ta casa, iar copii tai si ai mei sa devina oameni de nadejde si sa se inteleaga macar cum am facut-o noi. Love you sis'!

Povestea continua....